Comparativ, bugetul Iasului este unul modest raportat la orase de acelasi rang, capitale de regiuni - Cluj Napoca si
- bugetul local Iasului este de numai 374 milioane de RON.
- bugetul local al municipiului Cluj Napoca este mai mare cu 50% - 550 milioane RON
- bugetul local al Timisoarei este mai mare cu 40% - 500 milioane de RON.
Intr-o interpretare pe intelesul tuturor, fara date plicitisitoare si discutii de specialitate, sare in ochi faptul ca bugetul Iasului este cel mai dependent de impozitele si taxele stranse de la cetateni.
- 89,4% - venituri din impozite si taxe la
- 88% - venituri din impozite si taxe la
- 77,7% - venituri din impozite si taxe la Cluj Napoca
Ca proiectie bugetara, bugetul general al Iasului (in care intra credite, granturi) este cel mai indatorat pe 2007.
- din cele 589 milioane RON la bugetul general, 150 milioane reprezinta creditele - 25% la
- municipiul Cluj Napoca este indatorat numai 11%, adica 81 de milioane dintr-un buget de 739 milioane de RON
- municipiul
Privind bugetele, putem intelege si de ce Iasul sta atat de prost la calitatea drumurilor: a investit extrem de putin in infrastructura. In 2007, la o retea de drumuri comparativ egala, Iasul a alocat pentru intretinerea strazilor de 5 ori mai putin decat Cluj Napoca si de 3 ori mai putin fata de Timisoara.
- Iasul a alocat numai 14 milioane de RON pentru reparare strazi
- Clujul a alocat 73 de milioane de RON
-
In acelasi timp, se remarca valoarea foarte mare la bugetul unitatilor subordonate in 2007 (Salubris, Citadin) comparativ cu celelalte orase, care chiar se dubleaza in 2008.
- in 2007, la
- numai 12 milioane de RON la Cluj
- 7,4 milioane de RON la
In 2008, suma proiectata este de 80 de milioane RON, bani despre care putem spune ca au un scop electoral.
Este clar ca vom avea un an cu alegeri: se dubleaza in 2008 fondurile pentru divertisment. De la 21 de milioane RON in 2007 se ajunge la 38 milioane RON in 2008. Alocarea include serviciile recreative si sportive.
Se mai observa triplarea creditelor externe in 2008 - 177 de milioane RON si faptul ca fondurile nerabursabile estimate pentru a fi atrase cresc de 15 ori fata de 2007! (suma totala este de 135 de milioane de RON). Avand in vedere riscul asociat neobtinerii lor, proiectia pare hazardata, in conditiile in care Primaria nu are experienta pe fonduri europene si a gafat repetat pe acest domeniu.
Irina
Chiar sunt reale sumele si diferentele scrise de dumneavoastra?
RăspundețiȘtergerein valoare absoluta Bugetul de la Iasi pare sa fie fie mai mic decat la Timisoara sau Cluj pentru ca in regiunile respective economia e mai "mare" si bazinul de impozitate e mai mare. Ar fi interesat de vazut ce procent reprezinta bugetul local fata de PIB Iasului.Prin comparatie, s-ar putea vedea daca taxele sunt mici/mari,daca mediul de afaceri e prielnic(oricum nu cred ca isi bat prea multi capu' cu taxele de platit),daca serviciile publice sunt subfinantate.
RăspundețiȘtergereLa prima vedere,sare in ochi(prin comparatie) suma mica pt reparat strazi si suma mare pt unitatile subordonate(it's a little bit fishy).Pare ca acesti prestatori de servicii sunt ineficienti(proababil cu structuri supraincarcate) si mananca bani aiurea. Dar ar putea fi o chestie in care unele costuri sa fie inregistrate in locuri diferite in buget la iasi fata de timisoara sau cluj si de aia sa apara diferente asa mari.
Gradul mare de indatorare nu e o problema in sine. Pt un oras care nu e asa dezvoltat economic ca Timisoara sau Cluj e de bun simt sa atraga bani suplimentari din alte surse,sperand ca in viitor aceste finantari sa ajute orasul sa se dezvolte si sa duca la la o crestere economica care ajute la plata datoriilor.
Ramane de vazut pe ce s-au cheltuit de fapt acesti bani pe infrastructura sau pe divertisment popular? Un oras cu ambitii mari ar trebui sa se indatoreze pe termen lung(obligatiuni municipale etc).
Oricum, bugetul asta de 100 de milione e mititel si restrictiv.
Problema cu bugetul asta daca el e prost distribuit e ca majoritatea cetatenilor sunt saraci si ignoranti(nu contribuie la buget sau nu au impresia ca ei contribuie)si nu pun o presiune publica pe autoritati. Doar in locurile in care exista un segment important de oameni afluenti si educati care sa le pese de banii lor si ce servicii primesc in schimb.
Sumele sunt reale ,iar analiza e facuta din proiectele de buget publicate pe siturile primariilor Iasi,Timisoara si Cluj.
RăspundețiȘtergereIrina